Colegiul Medicilor Cluj

Colegiul Medicilor Cluj

Colegiul Medicilor Cluj

Statutul Colegiului Medicilor din România

în vigoare din data de 6 ianuarie 2017

 

Hotărâre CMR nr. 3 din 4 noiembrie 2016

pentru modificarea

Hotărârii Adunării generale naţionale a Colegiului Medicilor din România

nr. 2/2012 privind adoptarea Statutului

şi a Codului de deontologie medicală ale Colegiului Medicilor din România

CAP. I

  Dispoziţii generale

ART. 1

(1) Colegiul Medicilor din România se organizează şi funcţionează, în baza legii şi a prezentului statut, ca organizaţie profesională naţională a medicilor, fiind o instituţie de drept public, neguvernamentală, apolitică şi fără scop patrimonial.

(2) Colegiul Medicilor din România are personalitate juridică şi este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-şi atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.

ART. 2

(1) Ca organizaţie profesională, Colegiul Medicilor din România apără demnitatea şi promovează drepturile şi interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea, libertatea şi independenţa profesională a medicului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către medici a obligaţiilor ce le revin fată de pacient şi de sănătatea publică.

(2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), Colegiul Medicilor din România colaborează, în condiţiile legii, cu toate instituţiile competente.

ART. 3

(1) Colegiul Medicilor din România, prin organismele sale, este reprezentant al corpului profesional din România în relaţiile cu autorităţile şi instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale, interne şi internaţionale.

(2) Pentru îndeplinirea obiectivelor şi atribuţiilor conferite de lege şi de prezentul statut, organele reprezentative ale Colegiului Medicilor din România pot intra în relaţii cu diferite organisme similare din alte state.

 

CAP. II

  Obiectul de activitate

ART. 4

(1) Colegiul Medicilor din România are ca principal obiect de activitate controlul şi supravegherea exercitării profesiei de medic, aplicarea legilor şi a regulamentelor care organizează şi reglementează exerciţiul profesiei, reprezentarea intereselor profesiei de medic şi păstrarea prestigiului acestei profesii în cadrul vieţii sociale.

(2) Colegiul Medicilor din România reprezintă organismul de autoreglementare a profesiei de medic prin adoptarea Statutului şi Codului de deontologie medicală.

ART. 5

Ca autoritate publică şi profesională, Colegiul Medicilor din România realizează atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul statut în următoarele domenii principale de activitate:

a) profesional-ştiinţific şi învăţământ;

b) etic şi deontologic;

c) jurisdicţie profesională;

d) litigii;

e) avizări;

f) economico-social;

g) administrativ şi organizatoric.

 

CAP. III

  Membrii Colegiului Medicilor din România

 

SECŢIUNEA 1

  Dobândirea calităţii de membru

ART. 6

(1) Medicii care întrunesc condiţiile prevăzute de lege exercită profesia pe baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională, valabilă pentru anul respectiv.

(2) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România se dobândeşte şi se păstrează în condiţiile legii.

(3) Medicii înscrişi şi luaţi în evidenţa colegiilor teritoriale sunt membri ai Colegiului Medicilor din România.

(4) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscrişi în Registrul unic al medicilor din România, care se publică pe site-ul oficial al colegiului.

SECŢIUNEA a 2-a

  Drepturi şi obligaţii

ART. 7

Membrii Colegiului Medicilor din România au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege.

ART. 8

(1) În vederea creşterii gradului de pregătire profesională şi a asigurării unui nivel ridicat al cunoştinţelor medicale, medicii sunt obligaţi să efectueze cursuri şi alte forme de educaţie medicală continuă şi informare în domeniul ştiinţelor medicale pentru cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România. Cursurile, programele, precum şi celelalte forme de educaţie medicală continuă sunt creditate de către Colegiul Medicilor din România.

(2) Perioada pentru care medicii cu drept de liberă practică sunt obligaţi să facă dovada efectuării numărului de credite se stabileşte de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

ART. 9

(1) Medicul este obligat să anunţe colegiul teritorial în care este înscris în termen de 10 zile de la apariţia unei situaţii de incompatibilitate prevăzute de lege.

(2) Situaţia de incompatibilitate se confirmă sau se infirmă de o comisie numită de preşedintele colegiului teritorial, alcătuită din 3 medici primari.

(3) Existenţa situaţiei de incompatibilitate atrage suspendarea dreptului de a exercita profesia de medic.

SECŢIUNEA a 3-a

  Transferul în alt colegiu teritorial

ART. 10

(1) Medicul care solicită transferul într-un alt colegiu teritorial se va adresa în scris preşedintelui colegiului de la care doreşte să se transfere.

(2) Procedura de transfer este reglementată prin decizie a Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

SECŢIUNEA a 4-a

  Suspendarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România

ART. 11

Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România se suspendă:

a) la cererea scrisă a medicului;

b) în caz de neplată totală sau parţială a cotizaţiei profesionale timp de 6 luni de la scadenţă, până la achitarea integrală a datoriilor;

c) dacă medicul nu realizează numărul minim de credite de educaţie medicală continuă stabilit de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

ART. 12

(1) La cerere, membrii Colegiului Medicilor din România care doresc să întrerupă pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de medic pot solicita suspendarea calităţii de membru pe acea durată. Cererea se va depune anterior perioadei solicitate.

(2) Cererea de suspendare a calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se depune la colegiul teritorial în a cărui evidenţă se află medicul şi se soluţionează de către biroul colegiului teritorial.

(3) Decizia emisă de biroul colegiului teritorial se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătăţii, direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, casei de asigurări de sănătate judeţene şi unităţii cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare.

ART. 13

(1) Neplata cotizaţiei datorate Colegiului Medicilor din România pe o perioadă de 6 luni şi după atenţionarea scrisă a medicului de către consiliul colegiului teritorial atrage suspendarea calităţii de membru al colegiului până la plata cotizaţiei datorate şi a penalităţilor aferente.

(2) Suspendarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se propune de comisia administrativ financiar-contabilă, printr-un referat adresat biroului consiliului, în baza căruia se dispune cercetarea disciplinară a medicului restanţier.

(3) Decizia de suspendare pronunţată de comisia de disciplină se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătăţii, direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, casei de asigurări de sănătate judeţene şi unităţii cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare.

(4) Revocarea suspendării se face prin decizia comisiei de disciplină, în cazul în care medicul face dovada achitării cotizaţiei restante şi a penalităţilor datorate, decizie care se comunică persoanelor menţionate la alin. (3).

ART. 14

(1) Medicilor care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de educaţie medicală continuă, stabilit de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, li se suspendă dreptul de liberă practică până la realizarea numărului de credite necesar.

(2) Suspendarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se propune de comisia de avizări, printr-un referat adresat biroului consiliului, în baza căruia se dispune cercetarea disciplinară a medicului.

(3) Decizia de suspendare pronunţată de comisia de disciplină se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătăţii, direcţiei de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, casei de asigurări de sănătate judeţene şi unităţii cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare.

(4) Revocarea suspendării se face prin decizia comisiei de disciplină, în cazul în care medicul face dovada realizării numărului minim de credite de educaţie medicală continuă, decizie care se comunică persoanelor menţionate la alin. (3).

ART. 15

Pe durata suspendării calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se suspendă drepturile şi obligaţiile ce decurg din prezentul statut.

SECŢIUNEA a 5-a

  Încetarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România

ART. 16

(1) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România încetează în următoarele cazuri:

a) la cererea titularului, prin renunţarea scrisă la calitatea de membru;

b) prin deces;

c) în cazul întreruperii activităţii pe o durată mai mare de 5 ani;

d) prin retragerea calităţii de membru, cu titlu de sancţiune disciplinară, pronunţată prin decizia comisiei de disciplină şi rămasă definitivă.

(2) Retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România operează de drept pe durata stabilită de instanţele judecătoreşti prin hotărâre definitivă cu privire la interzicerea exercitării profesiei.

(3) Încetarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România se constată prin decizie a biroului consiliului colegiului teritorial. Decizia este executorie şi va fi înscrisă, în mod corespunzător, în Registrul unic al medicilor.

ART. 17

(1) Reînscrierea în cadrul Colegiului Medicilor din România se face în condiţiile legii.

(2) Reluarea activităţii profesionale după o întrerupere a exercitării profesiei pe o perioadă mai mare de 5 ani se face numai după reatestarea competenţei profesionale a medicului, în condiţiile şi după metodologia stabilită prin decizie a Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

SECŢIUNEA a 6-a

  Registrul unic al medicilor

ART. 18

Registrul unic al medicilor va cuprinde:

a) numele şi prenumele medicilor cu drept de exercitare a profesiei;

b) titlul de calificare sau stadiul pregătirii profesionale (medic cu competenţe limitate, medic rezident, medic specialist etc.);

c) competenţe şi supraspecializări;

d) locuri de muncă;

e) restrângeri ale dreptului de a profesa, inclusiv cele dispuse de instanţele de judecată sau organele de urmărire penală;

f) situaţiile de întrerupere a activităţii profesionale;

g) alte menţiuni relevante, stabilite prin decizie a Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

ART. 19

Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menţinerii datelor în Registrul unic al medicilor se contestă de către medic la consiliul colegiului teritorial al cărui membru este. Decizia consiliului colegiului teritorial poate fi contestată la Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Contestaţia este suspensivă de executare.

 

CAP. IV

  Exercitarea profesiei de către medicii cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene (UE), ai unui stat aparţinând Spaţiului Economic European (SEE), ai Confederaţiei Elveţiene şi de către medicii cetăţeni ai unui stat terţ pe teritoriul României

ART. 20

(1) Medicii cetăţeni străini care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege în vederea exercitării profesiei cu caracter permanent se înscriu în colegiul teritorial în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, dobândind calitatea de membri ai Colegiului Medicilor din România.

(2) Aceştia vor fi înscrişi în Registrul unic al medicilor.

ART. 21

(1) În cazul exercitării profesiei de medic cu caracter ocazional sau temporar, medicii cetăţeni străini sunt exceptaţi de la obligaţia de a se înscrie în colegiul teritorial, exercitând profesia pe baza avizului de practică temporară sau ocazională eliberat de Colegiul Medicilor din România.

(2) Acordarea avizului în vederea exercitării profesiei cu caracter temporar sau ocazional se face potrivit unei metodologii stabilite de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

(3) Medicii cetăţeni străini care îşi desfăşoară activitatea în România în baza unui aviz de practică temporară sau ocazională a profesiei vor fi menţionaţi într-un registru special.

ART. 22

Pe durata exercitării profesiei pe teritoriul României, medicii cetăţeni străini se supun dispoziţiilor cu caracter profesional, regulamentar ori administrativ ale calificărilor profesionale care definesc profesia şi utilizarea titlurilor, dispoziţiilor cu privire la faptele profesionale grave care afectează direct şi specific protecţia şi securitatea consumatorilor, prezentului statut, Codului de deontologie medicală, regulamentelor profesiei şi deciziilor organelor de conducere ale corpului profesional al medicilor şi răspund disciplinar în aceleaşi condiţii cu cele prevăzute de lege pentru medicii cetăţeni români membri ai Colegiului Medicilor din România.

 

CAP. V

  Mecanismul de alertă

ART. 23

Colegiul Medicilor din România informează autorităţile competente din toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale unui stat aparţinând SEE şi ale Confederaţiei Elveţiene cu privire la medicii cărora li s-a restrâns sau interzis de către autorităţile sau instanţele judecătoreşti naţionale să desfăşoare pe teritoriul României, în întregime sau în parte, chiar şi cu caracter temporar, activităţile profesionale.

ART. 24

 

Colegiul Medicilor din România transmite informaţiile menţionate prin alertă în cadrul IMI, cel târziu în termen de 3 zile de la data adoptării deciziei de restrângere sau interzicere, în întregime sau în parte, a exercitării unei activităţi profesionale de către profesionistul în cauză. Aceste informaţii se limitează la:

a) identitatea medicului în cauză, numele, prenumele şi data naşterii;

b) calificarea cu care acesta exercită profesia de medic;

c) informaţii cu privire la autoritatea sau instanţa naţională care adoptă hotărârea privind restrângerea sau interdicţia;

d) sfera de aplicare a restricţiei sau interdicţiei;

e) perioada în cursul căreia se aplică restricţia sau interdicţia.

ART. 25

Cel târziu în termen de 3 zile de la data adoptării hotărârii instanţei, Colegiul Medicilor din România, în calitate de autoritate competentă a statului membru interesat, informează autorităţile competente ale tuturor celorlalte state membre, prin alertă în cadrul IMI, despre identitatea profesioniştilor care au solicitat recunoaşterea calificărilor de medic şi, respectiv, de medic specialist şi în cazul cărora instanţele române au constatat că au făcut uz, în acest scop, de titluri falsificate de calificare profesională.

ART. 26

Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul schimbului de informaţii se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare, şi a prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 27

Atunci când expiră o interdicţie sau o restricţie menţionată la art. 23, Colegiul Medicilor din România informează fără întârziere autorităţile competente din celelalte state membre, menţionând data expirării şi orice altă schimbare ulterioară a respectivei date.

ART. 28

Medicii pentru care Colegiul Medicilor din România transmite alerte celorlalte state membre sunt informaţi în scris cu privire la deciziile de alertă, concomitent cu declanşarea şi derularea procedurii de alertă.

ART. 29

(1) Medicii prevăzuţi la art. 28 au posibilitatea de a contesta decizia privind aplicarea mecanismului de alertă la instanţa de contencios administrativ competentă, potrivit legii, sau pot solicita Colegiului Medicilor din România rectificarea unei astfel de decizii.

(2) În cazul în care alerta transmisă celorlalte state membre se dovedeşte a fi neîntemeiată, medicul în cauză poate obţine despăgubiri legate de orice prejudiciu cauzat de aceasta, în condiţiile legii. În aceste cazuri, decizia privind alerta poate conţine precizarea că face obiectul unor proceduri iniţiate de către profesionist.

ART. 30

Datele privind alertele pot fi prelucrate în IMI atât timp cât sunt valabile. Alertele se radiază în termen de 3 zile de la data adoptării deciziei de revocare sau de la expirarea interdicţiei ori restricţiei menţionate la art. 23.

ART. 31

 

În vederea realizării atribuţiilor Colegiului Medicilor din România prevăzute de lege, colegiile teritoriale au obligaţia de a comunica acestuia, în termenul cel mai scurt posibil, toate datele şi informaţiile deţinute, necesare pentru realizarea schimbului de informaţii prin mecanismul de alertă.

 

CAP. VI

  Structura organizatorică

 

SECŢIUNEA 1

  Dispoziţii generale

ART. 32

(1) Corpul profesional al medicilor este organizat la nivel naţional, în cadrul Colegiului Medicilor din România, iar la nivelul judeţelor, respectiv al municipiului Bucureşti se organizează şi funcţionează câte un colegiu teritorial al medicilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.

(2) Colegiile teritoriale au personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu de la data constituirii şi înregistrării la administraţia financiară.

ART. 33

(1) Între Colegiul Medicilor din România şi colegiile teritoriale există raporturi de autonomie funcţională, organizatorică şi financiară care se stabilesc conform dispoziţiilor legii şi prezentului statut.

(2) Ele vor avea la bază, în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea, autonomia organismelor locale, respectarea principiului democratic în luarea deciziilor şi în îndeplinirea atribuţiilor stabilite de lege şi de prezentul statut.

(3) Niciun colegiu teritorial nu poate funcţiona în afara Colegiului Medicilor din România.

SECŢIUNEA a 2-a

Organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România

ART. 34

(1) Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul Bucureşti.

(2) Denumirea, emblema Colegiului Medicilor din România, sediul şi codul fiscal vor fi înscrise în toate documentele, actele şi înscrisurile care emană de la acesta.

(3) Emblema conţinând sigla Colegiului Medicilor din România este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul statut.

SUBSECŢIUNEA 1

Organele de conducere la nivel naţional

ART. 35

La nivel naţional, organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România sunt:

a) Adunarea generală naţională;

b) Consiliul naţional;

c) Biroul executiv;

d) preşedintele.

ART. 36

(1) Adunarea generală naţională a Colegiului Medicilor din România, denumită în continuare Adunarea generală naţională, este alcătuită din membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi din reprezentanţi ai fiecărui colegiu teritorial, aleşi potrivit Regulamentului electoral aprobat de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

(2) Norma de reprezentare a colegiilor teritoriale în Adunarea generală naţională este de 1/200 de membri.

(3) Reprezentanţii în Adunarea generală naţională sunt aleşi pe o durată de 4 ani.

(4) Proporţional cu numărul de medici înscrişi în evidenţa colegiului teritorial se aleg 3-11 membri supleanţi.

ART. 37

Adunarea generală naţională are următoarele atribuţii:

a) adoptă Statutul şi Codul de deontologie medicală;

b) aprobă modificarea acestora;

c) aprobă proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi descarcă de gestiune Consiliul naţional pentru anul fiscal încheiat;

d) alege dintre membrii săi comisia de cenzori;

e) adoptă declaraţii care să reflecte poziţia Colegiului Medicilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce priveşte profesia de medic ori statutul medicului în societate.

ART. 38

(1) Adunarea generală naţională adoptă hotărâri în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.

(2) Dacă la prima convocare nu se realizează condiţia de cvorum, după 10 zile se va organiza o altă şedinţă, cu aceeaşi ordine de zi, care va putea adopta hotărâri, indiferent de numărul membrilor prezenţi, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 37 lit. a) şi b), pentru care este necesară condiţia de cvorum prevăzută de lege.

(3) Adunarea generală naţională se întruneşte în şedinţă ordinară în primul trimestru al anului în curs şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie.

ART. 39

Adunarea generală naţională este condusă de preşedintele Colegiului Medicilor din România.

ART. 40

(1) Adunarea generală naţională este convocată de către:

a) preşedintele Colegiului Medicilor din România;

b) 3 dintre membrii Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România;

c) o treime din membrii Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

(2) Convocarea Adunării generale naţionale în şedinţă ordinară se face cu cel puţin 30 de zile înainte de data şedinţei, iar în cazul şedinţelor extraordinare, cu cel puţin 7 zile înainte. Odată cu convocarea se transmite şi ordinea de zi a şedinţei aprobată de Consiliul naţional.

(3) Membrii Adunării generale naţionale vor comunica înainte cu 15 zile şi, respectiv, 3 zile înscrierea la cuvânt, pentru subiectele aflate pe ordinea de zi a şedinţei sau pentru alte subiecte ce urmează a fi înscrise la capitolul diverse, fără a fi îngrădit dreptul de a se înscrie la cuvânt şi în timpul şedinţei.

ART. 41

(1) Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Consiliul naţional, este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui judeţ, 3 reprezentanţi ai municipiului Bucureşti şi câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister şi instituţie centrală cu reţea sanitară proprie. În afară de aceştia, Consiliul naţional poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Academiei de Ştiinţe Medicale, al Ministerului Sănătăţii, al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi al Ministerului Justiţiei.

(2) Reprezentanţii în Consiliul naţional sunt aleşi pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor colegiilor teritoriale şi reprezentanţii acestora în Adunarea generală naţională, întruniţi într-o şedinţă comună.

(3) Cheltuielile cu deplasarea, indemnizaţia de şedinţă şi diurna reprezentanţilor pentru şedinţele Consiliului naţional vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanţi sunt.

(4) Reprezentanţii în Consiliul naţional vor fi remuneraţi pentru activitatea efectivă desfăşurată în cadrul comisiilor de lucru ale Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România prevăzute de prezentul statut. Cheltuielile de deplasare, indemnizaţia de şedinţă şi diurna reprezentanţilor, aferente acestor activităţi, vor fi suportate din bugetul Colegiului Medicilor din România. Şedinţele comisiilor de lucru ale Consiliului naţional vor fi convocate de Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

ART. 42

(1) Consiliul naţional se întruneşte legal în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor cu drept de vot şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi.

(2) Deciziile Consiliului naţional sunt obligatorii pentru colegiile teritoriale şi pentru toţi medicii care practică profesia de medic în România.

ART. 43

Reprezentanţii în Consiliul naţional care nu fac parte din organele teritoriale de conducere vor participa cu rol consultativ la şedinţele acestor organisme de la nivel judeţean, respectiv din municipiul Bucureşti, fiind anunţaţi din timp cu privire la ordinea de zi, data, ora şi locul unde se vor desfăşura respectivele şedinţe.

ART. 44

(1) Consiliul naţional se întâlneşte în şedinţe ordinare o dată pe lună sau în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie.

(2) Şedinţele sunt convocate de către preşedintele Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

ART. 45

Convocarea membrilor Consiliului naţional se va face, după caz, prin:

a) scrisoare recomandată cu confirmare de primire;

b) fax la sediul colegiului teritorial al cărui membru este respectivul reprezentant sau la unitatea ori instituţia la care reprezentantul îşi desfăşoară activitatea;

c) e-mail.

ART. 46

(1) Convocarea se va face cu cel puţin 7 zile înaintea datei şedinţei Consiliului naţional.

(2) Materialele ce vor urma a fi supuse dezbaterilor pot fi trimise prin intermediul poştei electronice şi pot fi publicate pe site-ul Colegiului Medicilor din România.

ART. 47

Consiliul naţional realizează atribuţiile prevăzute de lege, de prezentul statut şi de hotărârile Adunării generale naţionale.

ART. 48

Consiliul naţional stabileşte strategia şi planul anual de control şi supraveghere a modului de exercitare a profesiei de medic.

ART. 49

Consiliul naţional defineşte caracterul temporar sau ocazional al activităţii şi aprobă metodologia de avizare a exercitării temporare, ocazionale, în scop didactic şi ocazional, de instruire, informare şi schimb de experienţă, a profesiei de medic de către medicii care nu au calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România, în aplicarea prevederilor legale.

ART. 50

În cadrul Consiliului naţional, pentru realizarea atribuţiilor, funcţionează următoarele comisii de lucru:

a) Comisia de studii şi strategii de dezvoltare;

b) Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ;

c) Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate;

d) Comisia de imagine, relaţii interne şi externe;

e) Comisia de avizări;

f) Comisia de etică şi deontologie profesională;

g) Comisia de jurisdicţie profesională;

h) Comisia administrativă şi financiar-contabilă.

ART. 51

(1) În funcţie de necesităţile concrete, Consiliul naţional poate aproba înfiinţarea unor comisii de specialitate ori consultative.

(2) Aceste comisii pot avea activitate permanentă sau temporară.

ART. 52

Materialele supuse spre aprobare Consiliului naţional vor fi avizate şi fundamentate de către comisia de lucru competentă.

ART. 53

(1) Corespunzător acestor comisii de lucru ale Consiliului naţional, în cadrul Colegiului Medicilor din România funcţionează departamente ca structuri tehnice şi administrative. Un departament poate funcţiona pentru una sau mai multe comisii.

(2) Departamentele vor fi conduse de către unul dintre membrii Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România şi, în funcţie de numărul de posturi şi schema de personal aprobată de către Consiliul naţional, vor fi asigurate cu personal tehnic de specialitate sau administrativ.

(3) Consiliul naţional va aproba regulamentele de organizare şi funcţionare a comisiilor, la propunerea acestora.

ART. 54

Biroul executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Biroul executiv, este format dintr-un preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar general, aleşi în mod individual de către Consiliul naţional dintre membrii săi.

ART. 55

(1) Biroul executiv se întruneşte legal în prezenţa a 3 dintre membrii săi şi ia decizii valabile cu votul a cel puţin 3 membri.

(2) Biroul executiv se întruneşte o dată pe săptămână sau ori de câte ori este cazul, la cererea preşedintelui ori a cel puţin 2 dintre membrii săi.

ART. 56

(1) Membrii Biroului executiv îşi pot exprima votul asupra unei decizii şi prin corespondenţă, inclusiv în format video sau electronic, în situaţii excepţionale.

(2) Votul exprimat în condiţiile alin. (1) se va consemna în procesul-verbal al şedinţei, iar membrul Biroului executiv va certifica sub semnătură, la următoarea şedinţă, modalitatea de exprimare a votului şi natura acestuia, respectiv pozitiv sau negativ.

ART. 57

Atribuţiile Biroului executiv sunt următoarele:

a) asigură activitatea permanentă a Colegiului Medicilor din România;

b) aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului Colegiului Medicilor din România;

c) întocmeşte raportul anual de activitate şi gestiune, pe care îl supune spre aprobare Consiliului naţional;

d) acceptă donaţiile, legatele şi sponsorizările făcute Colegiului Medicilor din România;

e) execută hotărârile Adunării generale naţionale şi ale Consiliului naţional;

f) decide declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare împotriva membrilor organelor de conducere de la nivelul colegiilor teritoriale, cu excepţia membrilor în adunarea generală a colegiului teritorial;

g) stabileşte şi menţine relaţiile internaţionale ale Colegiului Medicilor din România cu organisme similare şi cu foruri decizionale în ceea ce priveşte jurisdicţia profesională, etica şi deontologia medicală;

h) elaborează şi supune spre avizare Consiliului naţional proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe baza bugetelor locale;

i) îndeplineşte orice alte sarcini stabilite de către Consiliul naţional;

j) informează Consiliul naţional cu privire la deciziile emise între şedinţele consiliului.

ART. 58

Biroul executiv coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului naţional şi a departamentelor care funcţionează în structura acestora, după cum urmează:

a) preşedintele coordonează Comisia de studii şi strategii de dezvoltare şi Comisia de imagine, relaţii interne şi externe;

b) vicepreşedinţii coordonează comisiile profesional-ştiinţifică şi de învăţământ, economico-socială şi de asigurări sociale de sănătate, de etică şi deontologie profesională şi de jurisdicţie profesională;

c) secretarul general coordonează Comisia de avizări şi Comisia administrativă şi financiar-contabilă.

ART. 59

În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv vor primi o indemnizaţie lunară al cărei cuantum va fi aprobat de Consiliul naţional.

ART. 60

Preşedintele Biroului executiv este preşedintele Colegiului Medicilor din România.

ART. 61

Preşedintele coordonează întreaga activitate a Colegiului Medicilor din România şi are următoarele atribuţii principale:

a) reprezintă Colegiul Medicilor din România în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;

b) încheie contracte şi convenţii în numele Colegiului Medicilor din România cu aprobarea Biroului executiv;

c) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale naţionale, Consiliului naţional şi ale Biroului executiv;

d) duce la îndeplinire deciziile Biroului executiv, Consiliului naţional, precum şi hotărârile Adunării generale naţionale date în sarcina sa şi rezolvă problemele şi lucrările curente;

e) este îndreptăţit să primească, în formă scrisă, şi să conteste toate deciziile adoptate de comisiile de disciplină împotriva membrilor Colegiului Medicilor din România;

f) propune domeniile de interes pentru înfiinţarea comisiilor de lucru ale Consiliului naţional;

g) angajează personalul de specialitate şi administrativ, cu aprobarea Biroului executiv;

h) îndeplineşte orice altă sarcină stabilită de către Consiliul naţional ori de către Biroul executiv.

ART. 62

(1) Preşedintele Biroului executiv semnează pentru conformitate deciziile Biroului executiv, Consiliului naţional, precum şi hotărârile Adunării generale naţionale şi are drept de semnătură în bancă.

(2) În lipsa sa, preşedintele Biroului executiv poate mandata pe oricare dintre membrii Biroului executiv pentru a realiza competenţele care îi revin sau numai o parte din acestea.

 

SUBSECŢIUNEA a 2-a

  Atribuţiile comisiilor de lucru ale Consiliului naţional

ART. 63

Comisiile de lucru ale Consiliului naţional îndeplinesc atribuţiile stabilite de prezentul statut sau stabilite prin hotărâre a Consiliului naţional.

ART. 64

Comisia de studii şi strategii de dezvoltare exercită următoarele atribuţii principale:

a) analizează situaţia personalului şi a serviciilor medicale, precum şi evoluţia profesiei medicale în România;

b) propune strategia şi planul anual de control şi supraveghere a modului de exercitare a profesiei de medic;

c) propune obiective strategice, programe şi proiecte de dezvoltare şi restructurare a activităţii Colegiului Medicilor din România;

d) monitorizează şi realizează proiecte în domeniul de competenţă al Colegiului Medicilor din România;

e) elaborează informări pentru Biroul executiv şi Consiliul naţional;

f) realizează sinteze în legătură cu aplicarea sistemului normativ în materie profesională şi propune Consiliului naţional şi Biroului executiv adoptarea măsurilor strategice efective pentru modificarea şi adoptarea actelor normative în beneficiul societăţii româneşti şi al corpului medical din România.

ART. 65

(1) Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ urmăreşte şi controlează în activitatea sa realizarea obiectivelor profesionale ale medicilor din România, prin programe de educaţie medicală continuă, specializare, stabilirea şi creşterea standardelor de practică profesională în vederea asigurării calităţii actului medical în unităţile sanitare, indiferent de forma de organizare a profesiei.

(2) Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ îşi desfăşoară activitatea pe următoarele direcţii:

a) educaţie profesională continuă;

b) examene şi concursuri;

c) învăţământ profesional şi alte forme de pregătire profesională;

d) ştiinţe profesionale.

(3) În realizarea competenţelor sale, Comisia profesional-ştiinţifică şi de învăţământ are următoarele atribuţii:

a) acordă aviz consultativ ghidurilor şi protocoalelor de practică medicală elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii;

b) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea tematicilor şi a metodologiilor concursurilor şi examenelor pentru medici;

c) promovează ridicarea continuă a nivelului profesional, facilitând participarea medicilor la programe de perfecţionare profesională din ţară sau din străinătate;

d) sprijină organizarea de manifestări profesionale şi ştiinţifice prin stabilirea sistemului procedural de evaluare a activităţilor de educaţie medicală continuă a medicilor, precum şi a criteriilor şi normelor de acreditare, respectiv creditare a furnizorilor şi formelor de educaţie medicală continuă;

e) elaborează programe şi standarde de evaluare profesională periodică;

f) participă, împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice şi cu Ministerul Sănătăţii, la stabilirea numărului anual de locuri în unităţile de învăţământ superior de profil medical acreditate, precum şi a numărului de locuri în rezidenţiat;

g) colaborează cu structurile de specialitate din Ministerul Sănătăţii în procesul de recunoaştere profesională a titlurilor de calificare;

h) verifică certificatele de competenţă lingvistică pentru absolvenţii facultăţii de medicină care au absolvit în altă limbă şi acreditează instituţiile care eliberează certificatele de competenţă lingvistică.

ART. 66

(1) Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate susţine interesele economice şi sociale ale corpului profesional din România în procesul de negociere a condiţiilor privind furnizarea serviciilor medicale în relaţie cu casele de asigurări de sănătate.

(2) Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate reprezintă medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor şi a demnităţii profesiei de medic, precum şi eliminarea oricărui fel de ingerinţe în exercitarea actului profesional.

(3) Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate supraveghează desfăşurarea raporturilor dintre medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate sau în sistem privat, pe de-o parte, şi angajatori sau parteneri contractuali, pe de altă parte, luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertăţii profesiei şi a apărării statutului medicului în societate, inclusiv cu privire la raportul dintre importanţa socială a activităţii profesionale şi veniturile medicului.

(4) Preşedintele Comisiei economico-sociale şi de asigurări de sănătate împreună cu Biroul executiv reprezintă membrii săi la elaborarea şi negocierea contractului-cadru, precum şi a normelor de acordare a asistenţei medicale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.

(5) La nivel local, reprezentarea se va realiza pe baza principiilor autonomiei organizatorice, funcţionale şi financiare.

(6) Comisia economico-socială şi de asigurări de sănătate are următoarele atribuţii:

a) colaborează cu Ministerul Sănătăţii la elaborarea reglementărilor din domeniul asigurărilor sociale de sănătate;

b) participă la negocierile privind normele de acordare a asistenţei medicale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate;

c) îi asistă pe membrii colegiului la încheierea contractelor individuale privind furnizarea de servicii profesionale;

d) reprezintă şi apără interesele medicilor care desfăşoară activităţi medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;

e) oferă consultaţii de specialitate cu privire la încheierea, executarea şi încetarea contractelor privind furnizarea de servicii profesionale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;

f) intervine prompt şi acţionează prin toate mijloacele legale atunci când sunt încălcate drepturile membrilor colegiului, ce decurg din încheierea şi executarea contractelor privind furnizarea de servicii medicale;

g) promovează interesele membrilor colegiului în cadrul asigurărilor de răspundere civilă profesională;

h) sprijină instituţiile şi acţiunile de prevedere şi asistenţă medico-socială pentru medici şi familiile lor;

i) asigură îndeplinirea formalităţilor de publicitate prevăzute de lege, în vederea vânzării spaţiilor cu destinaţie de cabinete medicale şi/sau preluării activităţii praxisurilor.

(7) Prin intermediul Comisiei economico-sociale şi de asigurări de sănătate de la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, Colegiul Medicilor din România contribuie la protejarea membrilor şi a familiilor acestora prin acordarea, în limita posibilităţilor, de ajutoare materiale.

ART. 67

(1) Comisia de imagine, relaţii interne şi externe are ca obiectiv realizarea legăturilor dintre Colegiul Medicilor din România şi structurile guvernamentale, neguvernamentale, judeţene, naţionale sau internaţionale. Relaţia cu publicul şi mass-media se asigură prin intermediul unui purtător de cuvânt sau al preşedintelui acestei comisii.

(2) Comisia de imagine, relaţii interne şi externe are următoarele atribuţii:

a) promovează şi stabileşte relaţii pe plan extern cu instituţii şi organizaţii similare;

b) menţine relaţia cu organismele similare internaţionale, precum şi cu organismele interne sau externe la care Colegiul Medicilor din România este afiliat;

c) menţine relaţia cu mass-media şi adoptă poziţii faţă de diferite evenimente;

d) monitorizează ştirile apărute în mass-media şi semnalează Biroului executiv situaţiile de natură a încălca prestigiul profesiei de medic, al corpului profesional şi, respectiv, al membrilor săi.

ART. 68

Comisia de etică şi deontologie profesională are următoarele atribuţii:

a) urmăreşte evoluţia practicii medicale şi a modului de aplicare a principiilor etice şi normelor deontologice;

b) analizează evoluţia normelor deontologice în practica europeană şi internaţională;

c) face propuneri de modificare a Codului de deontologie medicală;

d) stabileşte şi reglementează regimul de publicitate a activităţilor medicale;

e)propune modalităţi de diseminare, însuşire şi control al respectării normelor deontologice de către membrii Colegiului Medicilor din România, în special de către cei sancţionaţi disciplinar.

ART. 69

(1) Comisia de jurisdicţie profesională participă la judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională, de deontologie medicală şi de la regulile de bună practică profesională, în calitate de organ de cercetare disciplinară.

(2) Comisia de jurisdicţie profesională are următoarele atribuţii:

a) desfăşoară ancheta disciplinară în cazul plângerilor faţă de care Biroul executiv a dispus declanşarea anchetei şi, respectiv, contestaţiilor formulate împotriva deciziilor emise de comisiile de disciplină ale colegiilor teritoriale;

b) constituie dosarul de anchetă disciplinară şi administrează probatoriul necesar în vederea soluţionării cauzei;

c) întocmeşte referatul cu propunerea de soluţionare a cauzei şi susţine acţiunea disciplinară în faţa Comisiei superioare de disciplină.

(3) Instrumentarea cazurilor ce constituie abatere disciplinară se face în temeiul legii, al prezentului statut, al Codului de deontologie medicală şi al regulamentului organizării şi desfăşurării activităţii comisiilor de disciplină, aprobat prin decizie a Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

ART. 70

Comisia de avizări are ca obiectiv impunerea unor standarde şi criterii de asigurare a calităţii actului profesional pe teritoriul României. În acest sens, comisia îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) propune Consiliului naţional metodologia de eliberare a certificatelor de membru al Colegiului Medicilor din România;

b) propune Consiliului naţional metodologia de atestare a onorabilităţii şi moralităţii profesionale a membrilor Colegiului Medicilor din România;

c) propune norme privind administrarea Registrului unic al medicilor, inclusiv privind publicarea acestuia pe pagina de internet;

d) propune norme de soluţionare a cererilor medicilor cetăţeni străini privind acordarea avizului de practică temporară ori ocazională în România şi avizează raportul trimestrial care se înaintează Ministerului Sănătăţii cu privire la numărul medicilor care beneficiază de aceste avize;

e) elaborează criteriile şi standardele de dotare a cabinetelor de practică medicală independentă, pe care le supune spre aprobare Ministerului Sănătăţii;

f) propune Consiliului naţional metodologia de acordare a avizelor de înfiinţare a cabinetelor medicale private, indiferent de forma lor juridică, precum şi a punctelor secundare de lucru;

g) avizează raportul trimestrial care se înaintează Ministerului Sănătăţii privind situaţia numerică a membrilor săi, precum şi a evenimentelor înregistrate în domeniul autorizării, controlului şi supravegherii profesiei de medic.

ART. 71

Comisia administrativă şi financiar-contabilă are următoarele atribuţii:

a) asigură asistenţa juridică în domeniul financiar-contabil;

b) gestionează patrimoniul şi ţine evidenţa financiar-contabilă;

c) verifică stadiul de colectare a cotizaţiilor datorate de colegiile teritoriale conform legii, precum şi a altor venituri;

d) fundamentează şi propune Consiliului naţional nivelul cotizaţiei de membru al Colegiului Medicilor din România;

e) fundamentează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli;

f) fundamentează şi propune Biroului executiv necesarul de personal de execuţie;

g) semestrial, fundamentează şi propune spre aprobare Consiliului naţional cuantumul indemnizaţiilor membrilor Biroului executiv, membrilor comisiilor de lucru ale Consiliului naţional şi membrilor Comisiei superioare de disciplină.

SUBSECŢIUNEA a 3-a

  Personalul

ART. 72

În limita numărului de posturi aprobat de către Consiliul naţional şi a schemei de organizare şi funcţionare, Biroul executiv, în funcţie de necesităţile concrete şi în baza notei de fundamentare a Comisiei administrative şi financiar-contabile, angajează, în condiţiile legii, personal de specialitate, tehnic şi administrativ.

ART. 73

Pentru lucrări de specialitate care nu presupun o activitate continuă sau pentru consultaţii de specialitate în anumite domenii, Biroul executiv poate contracta servicii plătite pe lucrare, temă sau proiect, cu specialişti în domeniu.

ART. 74

Activitatea administrativă a Colegiului Medicilor din România este condusă de un director administrativ.

 

SECŢIUNEA a 3-a

  Organizarea şi funcţionarea colegiilor teritoriale

ART. 75

(1) Denumirea colegiului teritorial este “Colegiul Medicilor…..”. (Se completează cu denumirea unităţii administrativ-teritoriale în care funcţionează colegiul respectiv.)

(2) Sediul colegiului teritorial este în oraşul reşedinţă de judeţ, respectiv în municipiul Bucureşti.

(3) Denumirea colegiului teritorial, emblema Colegiului Medicilor din România, sediul şi codul fiscal vor fi înscrise în toate documentele, actele şi înscrisurile care emană de la acesta.

ART. 76

Colegiile teritoriale au următoarele atribuţii:

a) participă, în condiţiile legii, la avizarea furnizorilor de servicii medicale;

b) avizează înfiinţarea cabinetelor medicale private, indiferent de forma lor juridică, şi participă, prin reprezentanţi anume desemnaţi, la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor din unităţile sanitare publice;

c) ţin evidenţa membrilor;

d) eliberează şi aplică viza anuală pe certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România;

e) eliberează, la cererea medicilor înscrişi, certificatul profesional curent;

f) supraveghează modul de exercitare a profesiei de către medici;

g) soluţionează reclamaţiile formulate împotriva medicilor înscrişi;

h) organizează cursuri de însuşire a prevederilor Codului de deontologie medicală şi altor acte normative care reglementează profesia de medic;

i) analizează cazurile de exercitare ilegală a profesiei de medic şi le sesizează organelor competente;

j) comunică Colegiului Medicilor din România, în termenul cel mai scurt posibil, toate datele şi informaţiile deţinute, necesare pentru realizarea schimbului de informaţii prin mecanismul de alertă;

k) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege.

SUBSECŢIUNEA 1

  Organele de conducere la nivel teritorial

ART. 77

Organele de conducere la nivelul colegiilor teritoriale sunt:

a) adunarea generală;

b) consiliul;

c) biroul consiliului;

d) preşedintele.

ART. 78

(1) Adunarea generală a colegiului teritorial, denumită în continuare adunarea generală, este formată din toţi medicii cu drept de practică înscrişi în colegiul teritorial.

(2) Adunarea generală alege reprezentanţii în consiliul colegiului teritorial, reprezentanţii în Adunarea generală naţională şi membrii comisiei de disciplină.

ART. 79

(1) Adunarea generală se întruneşte în primul trimestru al anului în şedinţă ordinară şi în mod excepţional în şedinţe extraordinare.

(2) Adunarea generală adoptă hotărâri cu majoritate simplă, în prezenţa a două treimi din numărul membrilor săi. Dacă la prima convocare nu s-a realizat majoritatea de două treimi, după două săptămâni se organizează o nouă şedinţă cu aceeaşi ordine de zi, care va adopta hotărâri cu majoritate simplă, indiferent de numărul membrilor prezenţi.

ART. 80

Şedinţele pot fi convocate de:

a) consiliu;

b) preşedintele colegiului teritorial;

c) biroul consiliului colegiului teritorial;

d) o treime din numărul membrilor colegiului teritorial.

ART. 81

Adunarea generală are următoarele atribuţii:

a) alege membrii consiliului;

b) alege reprezentanţii în Adunarea generală naţională;

c) alege dintre membrii săi comisia de cenzori formată din 3 membri;

d) aprobă proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli;

e) descarcă de gestiune consiliul pentru anul fiscal încheiat;

f) analizează raportul de activitate al consiliului;

g) alege membrii comisiei de disciplină şi stabileşte indemnizaţia de şedinţă a acestora.

ART. 82

Membrii consiliului colegiului teritorial şi membrii comisiei de cenzori se aleg pe o perioadă de 4 ani de către membrii colegiului teritorial respectiv, potrivit Regulamentului electoral, aprobat de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

ART. 83

(1) Consiliul colegiului teritorial, denumit în continuare consiliul, are un număr de membri proporţional cu numărul medicilor înscrişi în evidenţa colegiului, la data organizării alegerilor, aleşi de adunarea generală conform proporţiilor stabilite de lege.

(2) Consiliul se întruneşte în şedinţe ordinare o dată la două luni sau în şedinţe extraordinare la convocarea:

a) preşedintelui colegiului teritorial;

b) a cel puţin 3 membri ai biroului consiliului;

c) unei treimi din numărul membrilor consiliului.

(3) Consiliul lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi ia decizii cu majoritate simplă de voturi.

ART. 84

Principalele atribuţii ale consiliilor colegiilor teritoriale sunt următoarele:

a) conduc activitatea colegiului între şedinţele adunării generale;

b) aleg individual pe funcţii membrii biroului consiliului;

c) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare;

d) aprobă indemnizaţiile lunare ale membrilor biroului consiliului şi indemnizaţiile acordate membrilor comisiilor de lucru, la propunerea biroului;

e) duc la îndeplinire hotărârile adunării generale;

f) aplică şi urmăresc ducerea la îndeplinire a hotărârilor organelor naţionale ale Colegiului Medicilor din România;

g) aleg dintre membrii lor comisiile de lucru, conform opţiunii membrilor consiliului sau la propunerea biroului;

h) atestă onorabilitatea şi moralitatea profesională ale membrilor înscrişi în colegiul teritorial, prin eliberarea certificatului profesional curent;

i) apără şi reprezintă interesele profesionale ale membrilor lor, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor autorităţi publice.

ART. 85

Biroul consiliului colegiului teritorial, denumit în continuare biroul consiliului, este format din: preşedinte, 3 vicepreşedinţi şi un secretar, aleşi în mod individual de către consiliu dintre membrii săi, în termen de maximum 5 zile de la data alegerii consiliului.

ART. 86

(1) Biroul consiliului se întruneşte săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea preşedintelui sau a cel puţin 2 dintre membrii săi.

(2) Biroul consiliului lucrează în prezenţa a cel puţin 3 dintre membrii săi şi ia decizii cu votul a cel puţin 3 membri.

ART. 87

Biroul consiliului are următoarele atribuţii:

a) asigură activitatea colegiului între şedinţele consiliului;

b) aprobă angajarea de personal şi asigură execuţia bugetului;

c) execută hotărârile adunării generale şi ale consiliului;

d) decide declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare;

e) elaborează şi supune spre avizare consiliului proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli;

f) execută deciziile organelor naţionale de conducere şi răspunde de ducerea lor la îndeplinire;

g) informează consiliul cu privire la deciziile emise şi activitatea desfăşurată între şedinţele consiliului.

ART. 88

În exercitarea mandatului, membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale vor primi o indemnizaţie lunară, al cărei cuantum va fi aprobat de consiliile colegiilor teritoriale.

ART. 89

Preşedintele colegiului teritorial coordonează activitatea colegiului teritorial şi are următoarele atribuţii principale:

a) reprezintă colegiul teritorial în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice;

b) încheie contracte şi convenţii în numele colegiului teritorial, cu aprobarea biroului consiliului;

c) convoacă şi conduce şedinţele adunării generale, consiliului şi ale biroului consiliului;

d) duce la îndeplinire deciziile biroului consiliului, consiliului, hotărârile adunării generale, precum şi deciziile organelor de conducere de la nivel naţional, date în sarcina sa, şi rezolvă problemele şi lucrările curente;

e) este îndreptăţit să primească, în formă scrisă, şi să conteste toate deciziile adoptate de comisia de disciplină împotriva membrilor colegiului teritorial;

f) propune domeniile de interes pentru înfiinţarea comisiilor de lucru ale consiliului;

g) angajează personalul de specialitate şi administrativ, cu aprobarea biroului consiliului;

h) îndeplineşte orice altă sarcină stabilită de către consiliu ori de către biroul consiliului.

ART. 90

Preşedintele colegiului teritorial este în drept să exercite acţiunea civilă sau să sesizeze, după caz, organele de urmărire penală ori autorităţile competente pentru urmărirea şi trimiterea în judecată a persoanelor care îşi atribuie sau care întrebuinţează fără drept titlul ori calitatea de medic sau care practică în mod nelegal medicina.

ART. 91

(1) Preşedintele biroului consiliului are drept de semnătură în bancă.

(2) În lipsa sa, preşedintele biroului consiliului poate mandata pe oricare dintre membrii biroului consiliului pentru a realiza competenţele care îi revin sau numai o parte din acestea.

SUBSECŢIUNEA a 2-a

  Atribuţiile comisiilor de lucru ale consiliului colegiului teritorial

ART. 92

(1) În cadrul consiliului colegiului teritorial, pentru realizarea atribuţiilor, se pot înfiinţa comisii de lucru organizate în mod similar cu comisiile de lucru ale Consiliului naţional.

(2) Membrii comisiilor de lucru ale consiliilor colegiilor teritoriale pot primi o indemnizaţie de şedinţă al cărei cuantum se stabileşte de consiliul colegiului teritorial.

 

CAP. VII

  Alegerea membrilor consiliilor locale, a reprezentanţilor în Consiliul naţional şi a reprezentanţilor în Adunarea generală naţională, precum şi a membrilor birourilor consiliilor

 

SECŢIUNEA 1

  Alegerea reprezentanţilor

ART. 93

(1) Alegerea organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România se va face, de jos în sus, cu respectarea principiilor democratice şi a egalităţii tuturor membrilor.

(2) Organizarea şi desfăşurarea alegerilor se vor stabili printr-un regulament electoral aprobat de Consiliul naţional al Colegiului Medicilor din România.

ART. 94

Membrii Colegiului Medicilor din România pot fi aleşi în organele de conducere ale acestuia.

ART. 95

(1) Dreptul de a alege şi de a fi ales se poate exercita numai în cadrul colegiului al cărui membru este medicul respectiv.

(2) Dovada calităţii de membru al colegiului teritorial se va face, acolo unde alegătorul nu se găseşte pe lista alegătorilor, cu ultima chitanţă a plăţii cotizaţiei.

ART. 96

Membrii consiliului colegiului teritorial, precum şi reprezentanţii în Adunarea generală naţională se aleg prin vot direct, secret şi liber exprimat de către membrii adunărilor generale ale colegiilor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.

ART. 97

Dreptul de vot, precum şi dreptul de a fi ales în organele de conducere îl au numai medicii membri ai Colegiului Medicilor din România care au cotizaţia plătită la zi.

ART. 98

(1) În vederea organizării şi desfăşurării alegerilor, se vor organiza comisii electorale locale de către consiliile colegiilor teritoriale, respectiv o comisie electorală centrală organizată de către Biroul executiv şi aprobată de Consiliul naţional.

(2) Comisia electorală centrală va coordona desfăşurarea alegerilor şi va emite decizii de îndrumare în vederea aplicării unitare a Regulamentului electoral ori a procedurilor electorale.

ART. 99

(1) Membrii comisiilor electorale nu pot candida la posturile elective în legislatura pentru care se organizează alegerile.

(2) Înaintea alegerii în această funcţie, ei se vor angaja în scris să nu candideze la o funcţie electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri.

ART. 100

(1) Membrii Biroului executiv, respectiv biroului consiliului sunt aleşi în mod individual, cu majoritate de voturi, de către Consiliul naţional, respectiv de către consiliile locale.

(2) Numărul maxim de mandate succesive în organele de conducere de la nivel teritorial şi naţional ce pot fi primite, respectiv exercitate este de 5 mandate.

ART. 101

În situaţia suspendării din funcţia ocupată pentru unul dintre motivele de incompatibilitate prevăzute de lege, se va alege, pe perioada suspendării, un alt membru sau, după caz, funcţia va fi ocupată de primul membru supleant.

 

SECŢIUNEA a 2-a

  Încetarea calităţii de membru în organele de conducere

ART. 102

(1) Încetarea mandatului de membru al organelor de conducere intervine în următoarele situaţii:

a) demisie;

b) incompatibilitate;

c) deces;

d) pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România;

e) revocare;

f) imposibilitatea exercitării funcţiei.

(2) Locul rămas vacant în consiliul colegiului teritorial, respectiv în Adunarea generală naţională va fi ocupat de către primul membru supleant.

(3) Locul rămas vacant în biroul consiliului, Biroul executiv, respectiv Consiliul naţional se ocupă prin alegerea unui alt membru.

ART. 103

(1) Revocarea din funcţie sau din calitatea de reprezentant în organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, atât la nivel naţional, cât şi la nivel teritorial, se face de către forul care l-a ales pe cel în cauză.

(2) Revocarea se poate face în cazul încălcării grave a legii, a prezentului statut sau a regulamentelor care organizează şi reglementează exercitarea profesiei de medic.

ART. 104

(1) Sunt revocaţi de drept membrii organelor de conducere care:

a) lipsesc nemotivat la două şedinţe consecutive ale Adunării generale naţionale;

b) lipsesc nemotivat la 3 şedinţe pe an ale Consiliului naţional sau ale consiliului colegiului teritorial;

c) lipsesc nemotivat la 3 şedinţe pe semestru ale Biroului executiv ori ale biroului consiliului colegiului teritorial;

d) refuză să facă parte din comisiile de lucru ale consiliului sau nu participa la activităţile acestora, lipsind nemotivat la 3 şedinţe pe trimestru.

(2) Constatarea revocării se face prin:

a) hotărâre a Adunării generale pentru membrii Consiliului naţional, la sesizarea Biroului executiv;

b) hotărâre a Consiliului naţional pentru membrii Biroului executiv, la sesizarea a 3 dintre membrii Biroului executiv;

c) decizie a Biroului executiv pentru membrii organelor teritoriale de conducere, la sesizarea biroului consiliului colegiului teritorial.

(3) Sesizarea va fi însoţită de dovada absenţei membrului în cauză.

 

CAP. VIII

  Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România

  

SECŢIUNEA 1

  Principiile anchetei disciplinare

ART. 105

(1) Constituie abatere disciplinară nerespectarea legilor şi regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din România, a deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, precum şi orice fapte săvârşite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România.

(2) Fiecare membru al Colegiului Medicilor din România beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la soluţionarea cauzei.

ART. 106

(1) Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, căruia i se va aplica una dintre următoarele sancţiuni:

a) mustrare;

b) avertisment;

c) vot de blam;

d) amendă de la 100 lei la 1.500 lei. Plata amenzii se va face în contul Colegiului Medicilor din România, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei;

e) interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună la un an;

f) retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România.

(2) La sancţiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancţionat la efectuarea unor cursuri de perfecţionare sau de educaţie medicală ori a altor forme de pregătire profesională.

ART. 107

Acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile.

ART. 108

(1) Răspunderea disciplinară este angajată în funcţie de gravitatea abaterii.

(2) Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancţiunii aplicate constituie o circumstanţă agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea noii sancţiuni.

ART. 109

Unităţile sanitare sau cele de medicină legală au obligaţia de a pune la dispoziţia comisiilor de disciplină sau a persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare documentele medicale solicitate, precum şi orice alte date şi informaţii necesare soluţionării cauzei.

ART. 110

Consiliile teritoriale sunt obligate să ţină evidenţa sancţiunilor aplicate fiecărui membru şi să o comunice, la solicitare, celor în drept.

 

SECŢIUNEA a 2-a

  Competenţa organelor jurisdicţionale

ART. 111

(1) În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează şi funcţionează comisia de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârşite de medicii înscrişi în acel colegiu.

(2) La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri abaterile săvârşite de membrii organelor de conducere ale colegiilor teritoriale şi contestaţiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale.

(3) Unul dintre membrii comisiilor de disciplină, obligatoriu membru al colegiului, este desemnat de direcţiile de sănătate publică, la nivel teritorial, şi de Ministerul Sănătăţii, la nivelul Comisiei superioare de disciplină.

ART. 112

(1) Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleşi de către adunarea generală a colegiului teritorial, iar membrii Comisiei superioare de disciplină sunt aleşi de către Adunarea generală naţională.

(2) Membrii comisiilor de disciplină sunt aleşi din rândul medicilor primari cu o vechime în profesie de peste 7 ani şi care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.

(3) Funcţia de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcţie în cadrul Colegiului Medicilor din România, exceptând calitatea de membru al adunării generale a colegiului teritorial.

(4) Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 6 ani.

(5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplină, respectiv de membru al Comisiei superioare de disciplina încetează prin deces, demisie, pierderea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România, survenirea unor situaţii de nedemnitate sau incompatibilitate ori prin numirea unui alt reprezentant, în cazul membrilor desemnaţi de către Ministerul Sănătăţii sau de direcţia de sănătate publică.

(6) Pentru membrii comisiilor de disciplină teritoriale, pierderea calităţii de membru al comisiei de disciplină operează şi în cazul transferului în alt judeţ.

ART. 113

Alegerea comisiilor de disciplină se va face potrivit unui regulament aprobat de Consiliul naţional.

 

SECŢIUNEA a 3-a

  Procedura de soluţionare a plângerilor

ART. 114

(1) Plângerea împotriva unui medic se adresează colegiului al cărui membru este acesta.

(2) Plângerea împotriva unui membru în organele de conducere ale colegiului teritorial, cu excepţia membrilor în Adunarea generală, se depune la colegiul teritorial în care este înscris, care o înaintează Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România în vederea declanşării sau nedeclanşării anchetei disciplinare.

(3) În cazul în care plângerea este îndreptată împotriva mai multor medici, dintre care unul sau mai mulţi deţin funcţii de conducere, biroul consiliului colegiului teritorial va decide cu privire la declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare împotriva medicilor care nu deţin funcţii de conducere, urmând ca pentru ceilalţi să înainteze plângerea Biroului executiv al Consiliului naţional al Colegiului Medicilor din România.

ART. 115

(1) Plângerii i se va da curs numai în cazul în care conţine următoarele elemente de identificare:

a) numele, prenumele, domiciliul şi calitatea petentului;

b) numele, prenumele şi locul de muncă ale medicului împotriva căruia se face plângerea;

c) descrierea faptei şi indicarea datei când aceasta a avut loc;

d) prejudiciul fizic şi moral creat pacientului;

e) semnătura petentului.

(2) În cazul în care petentul nu poate indica numele şi prenumele medicului împotriva căruia îşi îndreaptă plângerea, dar face dovada demersurilor în acest sens, colegiul teritorial va solicita unităţilor sanitare în care medicul îşi desfăşoară activitatea informaţiile necesare identificării acestuia.

(3) Plângerea se va depune personal, prin reprezentant cu împuternicire specială sau poate fi trimisă prin serviciile poştale sau de curierat.

(4) Nu se va da curs plângerilor trimise prin e-mail, fax ori depuse sau trimise în copii, ci se va formula doar un răspuns în care se vor invoca prevederile statutului referitoare la condiţiile prevăzute la alin. (3).

ART. 116

(1) Primind plângerea, biroul consiliului decide declanşarea sau nedeclanşarea anchetei disciplinare.

(2) Biroul consiliului poate decide nedeclanşarea anchetei disciplinare:

a) în cazul în care plângerea nu este de competenţa Colegiului Medicilor din România;

b) atunci când plângerea nu conţine elementele obligatorii, aşa cum sunt definite la art. 115 alin. (1), dar numai după ce i se va pune în vedere petentului completarea plângerii cu elementele concrete care lipsesc.

(3) Împotriva deciziei de nedeclanşare a anchetei disciplinare persoana care a făcut plângerea poate depune contestaţie la colegiul teritorial a cărui decizie se contestă, în termen de 30 de zile de la comunicare. Aceasta se soluţionează de către Biroul executiv al Consiliului naţional.

(4) Decizia de declanşare va conţine în mod obligatoriu:

a) elementele de identificare ale plângerii prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. a) şi b);

b) dispoziţii privind înaintarea plângerii la comisia de jurisdicţie profesională a colegiului teritorial în vederea efectuării anchetei disciplinare.

ART. 117

(1) Biroul consiliului se poate sesiza şi poate dispune începerea unei anchete disciplinare şi din oficiu.

(2) În decizia de autosesizare se vor menţiona elementele care au stat la baza luării acestei decizii, ataşându-se şi dovezile corespunzătoare.

ART. 118

(1) În baza deciziei biroului consiliului de declanşare a anchetei disciplinare, comisia de jurisdicţie profesională înregistrează şi constituie dosarul disciplinar.

(2) În cazul în care se constată că sesizarea a fost formulată cu depăşirea termenului prevăzut de lege, comisia de jurisdicţie profesională va întocmi un referat prin care va propune respingerea sesizării ca tardiv introdusă, înaintând dosarul la comisia de disciplină fără a mai cerceta fondul cauzei.

(3) Dacă plângerea este introdusă în termen, comisia de jurisdicţie profesională va comunica medicului o copie a plângerii şi termenul până la care poate depune în scris apărările sale.

ART. 119

(1) În cadrul cercetării disciplinare, comisia de jurisdicţie profesională administrează probele utile şi pertinente cauzei.

(2) În funcţie de complexitatea cauzei şi numai în măsura în care apreciază ca fiind necesar în vederea soluţionării plângerii, comisia de jurisdicţie profesională poate solicita una sau mai multe opinii de specialitate.

(3) După cercetarea faptei şi administrarea tuturor probelor necesare, comisia de jurisdicţie profesională va finaliza cercetarea disciplinară printr-un referat ce va cuprinde:

a) prezentarea datelor de identificare a persoanei care a făcut sesizarea şi, respectiv, a medicului intimat;

b) prezentarea reclamaţiei şi a faptei;

c) individualizarea normei încălcate;

d) probele administrate;

e) analiza medicală a cazului;

f) atitudinea medicului pe parcursul desfăşurării anchetei;

g) concluzii şi propunerea de sancţionare a medicului sau de stingere a acţiunii disciplinare;

h) semnătura preşedintelui comisiei.

(4) Dosarul disciplinar însoţit de referat se înaintează comisiei de disciplină a colegiului teritorial.

(5) Acţiunea disciplinară în faţa comisiei de disciplină se susţine de către comisia de jurisdicţie profesională.

ART. 120

(1) Preşedintele comisiei de disciplină va repartiza dosarul disciplinar unui complet de judecată format din 3 membri.

(2) Completul de judecată va dispune în mod obligatoriu audierea medicului împotriva căruia s-a pornit acţiunea disciplinară.

(3) Audierea persoanei care a făcut plângerea şi a martorilor se dispune numai în măsura în care completul de judecată apreciază că se impune.

(4) Completul de judecată poate dispune suplimentarea probatoriului administrat cu probe utile şi pertinente.

(5) După finalizarea măsurilor de cercetare, completul de judecată stabileşte, prin decizie, una dintre următoarele soluţii:

a) respingerea plângerii şi stingerea acţiunii disciplinare, dacă fapta nu constituie abatere disciplinară sau dacă persoana care a formulat plângerea, deşi anunţată, în mod nejustificat nu se prezintă la audierea fixată de comisia de disciplină sau nu îşi precizează în scris poziţia faţă de solicitările comisiei de disciplină;

b) admiterea plângerii şi aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute la art. 106.

ART. 121

La individualizarea sancţiunii se va ţine seama de următoarele elemente:

a) împrejurările în care a fost săvârşită abaterea;

b) condiţiile concrete de lucru, ale dotării cu echipament de diagnostic şi tratament;

c) urmările abaterii disciplinare;

d) atitudinea medicului pe parcursul desfăşurării anchetei;

e) existenţa unei sancţiuni disciplinare pentru care nu a intervenit radierea.

ART. 122

Decizia adoptată în soluţionarea cauzei va trebui să cuprindă:

a) numărul deciziei şi data pronunţării;

b) componenţa completului de judecată;

c) descrierea faptei ce a constituit obiectul cercetării disciplinare;

d) prezentarea măsurilor de cercetare (declaraţiile părţilor, martorii care au fost audiaţi, înscrisurile, documentele cercetate şi reţinute în soluţionarea cauzei etc.);

e) una dintre soluţiile prevăzute de art. 120 alin. (5);

f) dacă este cazul, sancţiunea aplicată şi temeiul legal al adoptării ei;

g) termenul de contestare şi locul de depunere a contestaţiei;

h) semnătura preşedintelui completului de judecată şi ştampila colegiului teritorial.

ART. 123

Decizia pronunţată se comunică medicului, persoanei care a făcut plângerea, preşedintelui colegiului teritorial şi preşedintelui Colegiului Medicilor din România.

ART. 124

(1) În termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat, persoana care a făcut plângerea, Ministerul Sănătăţii, preşedintele colegiului teritorial sau preşedintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunţată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.

(2) Dacă nu se formulează contestaţie, decizia de sancţionare cu interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale, respectiv retragerea calităţii de membru se comunică Colegiului Medicilor din România, unităţii profesionale cu care medicul sancţionat se afla în raporturi de muncă, precum şi Ministerului Sănătăţii.

ART. 125

Procedura de soluţionare a plângerilor prevăzută la art. 114-124 se aplică în mod corespunzător şi la nivelul Biroului executiv, Comisiei de jurisdicţie profesională şi Comisiei superioare de disciplină a Colegiului Medicilor din România, în cazul soluţionării în primă instanţă a plângerilor formulate împotriva medicilor care ocupă funcţii în cadrul organelor de conducere ale colegiilor teritoriale.

 

SECŢIUNEA a 4-a

  Căile de atac

ART. 126

(1) Contestaţia se formulează în scris şi va conţine în mod obligatoriu cel puţin următoarele elemente:

a) numele şi prenumele contestatorului;

b) domiciliul, respectiv sediul contestatorului;

c) obiectul contestaţiei;

d) motivarea contestaţiei;

e) mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia;

f) semnătura contestatorului.

(2) Contestaţia se depune personal, prin reprezentant cu împuternicire specială sau poate fi trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la comisia de disciplină de la nivel teritorial, care, în termen de 5 zile lucrătoare, este obligată ca împreună cu dosarul cauzei să o trimită Comisiei superioare de disciplină.

(3) Contestaţia este suspensivă de executare.

(4) Sunt nule contestaţiile depuse direct la Comisia superioară de disciplină.

(5) Prin contestaţie nu pot fi invocate aspecte care nu au făcut obiectul plângerii ce a stat la baza declanşării anchetei disciplinare.

ART. 127

(1) În situaţia în care Comisia de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România apreciază că în contestaţie nu sunt cuprinse toate elementele prevăzute la art. 126 alin. (1), va cere contestatarului ca, în termen de 5 zile de la înştiinţarea prin care i se aduce la cunoştinţă această situaţie, acesta să completeze contestaţia. În cazul în care contestatarul nu se conformează solicitării Comisiei de jurisdicţie profesională a Colegiului Medicilor din România sau dacă contestaţia nu conţine elementele prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. a) şi b), contestaţia va fi înaintată de urgenţă Comisiei superioare de disciplină, cu propunerea de respingere.

(2) Nu se va da curs contestaţiilor trimise prin e-mail, fax ori depuse sau trimise în copii.

(3) Dispoziţiile procedurale prevăzute la art. 119-123 şi art. 124 alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce priveşte soluţionarea contestaţiilor.

ART. 128

(1) După audierea contestatarului şi, eventual, administrarea probelor considerate necesare, Comisia superioară de disciplină pronunţă o decizie prin care stabileşte una dintre următoarele soluţii:

a) respinge contestaţia şi menţine dispoziţiile deciziei pronunţate la nivel teritorial;

b) admite, în tot sau în parte, contestaţia şi dispune anularea, în tot sau în parte, a deciziei pronunţate la nivel teritorial.

(2) În cazul admiterii contestaţiei, Comisia superioară de disciplină poate dispune trimiterea dosarului disciplinar în vederea refacerii procedurii disciplinare la nivel teritorial, cu respectarea prevederilor legale, sau poate reţine cauza în vederea judecării fondului. Trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în soluţionarea cauzei.

(3) Refacerea procedurii disciplinare la nivel teritorial poate fi dispusă atât pentru motive ce ţin de fondul cauzei, cât şi pentru încălcarea aspectelor procedurale, chiar dacă acestea au fost constatate din oficiu de Comisia superioară de disciplină şi nu au fost invocate expres, prin contestaţie.

(4) Pentru plângerile soluţionate în primă instanţă, Comisia superioară de disciplină adoptă una dintre soluţiile prevăzute la art. 120 alin. (5).

ART. 129

(1) Decizia Comisiei superioare de disciplină are valoare de act judecat definitiv şi nu mai poate fi atacată la nivelul Colegiului Medicilor din România.

(2) Împotriva deciziei de sancţionare emise de Comisia superioară de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat poate formula o acţiune în anulare la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază îşi desfăşoară activitatea.

 

SECŢIUNEA a 5-a

  Radierea sancţiunilor disciplinare

ART. 130

(1) Sancţiunile prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. a)-d) se radiază în termen de 6 luni de la data executării lor, iar cea prevăzută la art. 106 alin. (1) lit. e), în termen de un an de la data expirării perioadei de interdicţie.

(2) În situaţia în care, prin decizia comisiei de disciplină, au fost dispuse şi măsurile prevăzute la art. 106 alin. (2), radierea sancţiunii se va face numai după prezentarea dovezii ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de comisia de disciplină.

ART. 131

(1) Radierea sancţiunii se face din oficiu sau la cererea medicului sancţionat, prin decizie a biroului consiliului sau a Biroului executiv.

(2) Radierea sancţiunii disciplinare se face prin decizie a biroului, în baza referatului încheiat de comisia de disciplină care atestă executarea sancţiunii.

(3) Decizia de radiere a sancţiunii se comunică persoanelor în drept.

ART. 132

În cazul aplicării sancţiunii prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. f), medicul poate face o nouă cerere de redobândire a calităţii de membru al colegiului după expirarea perioadei stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă de interdicţie a exercitării profesiei sau după 2 ani de la data aplicării sancţiunii de către comisiile de disciplină.

 

CAP. IX

 

  Soluţionarea litigiilor

ART. 133

Membrii Colegiului Medicilor din România sunt obligaţi ca, atunci când se găsesc într-o situaţie conflictuală, litigioasă, legată de exercitarea profesiei, cu alt membru al colegiului, înainte de a apela la instanţele de judecată, la mass-media sau la intervenţia altor autorităţi, să apeleze la comisia de litigii a consiliului colegiului judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti.

ART. 134

Comisia de litigii este formată din 3 membri ai colegiului teritorial, desemnaţi de către biroul consiliului colegiului teritorial.

ART. 135

Comisia de litigii va convoca părţile în litigiu şi, pe baza probelor administrate de către părţi şi a acelora pe care le consideră necesare, va încerca soluţionarea amiabilă a litigiului.

ART. 136

(1) La terminarea procedurilor de soluţionare amiabilă a litigiului dintre părţi, comisia de litigii va încheia un proces-verbal în care va consemna situaţia de fapt, poziţiile părţilor, probele administrate şi rezultatul final.

(2) Procesul-verbal va fi semnat de către membrii comisiei de litigii şi de către părţi.

 

CAP. X

  Venituri şi cheltuieli

ART. 137

Veniturile Colegiului Medicilor din România se constituie din:

a) taxa de înscriere;

b) cotizaţiile lunare ale membrilor;

c) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice şi juridice;

d) donaţii şi sponsorizări de la persoane fizice şi juridice;

e) legate;

f) drepturi editoriale;

g) încasări din vânzarea publicaţiilor proprii;

h) fonduri rezultate din manifestările culturale şi ştiinţifice;

i) organizarea de cursuri de educaţie profesională continuă;

j) alte surse.

ART. 138

(1) Cotizaţiile datorate şi neplătite în termenul fixat de consiliul colegiului teritorial de către membrii Colegiului Medicilor din România determină plata unor penalităţi în cuantumul prevăzut de dispoziţiile legale aplicabile instituţiilor publice.

(2) Aceeaşi penalitate se va aplica şi colegiilor teritoriale care nu varsă către organele naţionale partea de cotizaţie stabilită de Consiliul naţional.

ART. 139

(1) Cuantumul cotizaţiei de membru al Colegiului Medicilor din România se stabileşte de către Consiliul naţional.

(2) Partea din cotizaţie aferentă funcţionării forurilor naţionale va fi virată până cel mai târziu la sfârşitul lunii următoare celei pentru care a fost percepută cotizaţia.

ART. 140

(1) Partea de cotizaţie datorată Consiliului naţional, nefiind venit al consiliilor colegiilor teritoriale, se va vira către acesta înaintea oricăror altor plăţi.

(2) Obligaţia urmăririi şi efectuării vărsării cotei aferente Consiliului naţional revine preşedintelui consiliului teritorial.

ART. 141

Veniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea şi funcţionarea, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii, perfecţionarea pregătirii profesionale, acordarea de burse prin concurs medicilor, ajutorarea medicilor cu venituri mici, crearea de instituţii cu scop filantropic şi ştiinţific, alte cheltuieli aprobate, după caz, de consiliul colegiului teritorial, respectiv de Consiliul naţional.

ART. 142

(1) Colegiul Medicilor din România, la nivel central, va avea cont bancar. Dreptul de semnătură în bancă aparţine preşedintelui Colegiului Medicilor din România. Acesta poate împuternici şi o altă persoană cu drept de semnătură în bancă.

(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi colegiilor teritoriale.

ART. 143

(1) Preşedinţii consiliilor colegiilor teritoriale vor trimite anual, până la sfârşitul lunii martie, copii de pe bugetul pentru anul în curs, aprobat de către consiliul colegiului teritorial, şi copii de pe bilanţul şi contul de execuţie a bugetului de venituri şi cheltuieli al anului anterior.

(2) Copiile vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către preşedintele consiliului colegiului teritorial.

ART. 144

Membrii Colegiului Medicilor din România care sunt excluşi nu au niciun drept să revendice vreo parte din patrimoniul sau veniturile colegiului şi nici să ridice pretenţii asupra taxelor de înscriere, cotizaţiilor sau altor eventuale contribuţii băneşti ori materiale virate către Colegiul Medicilor din România.

 

ANEXĂ

la statut

EMBLEMA*)

Colegiului Medicilor din România

──────────

*) Notă CTCE:

Imaginea se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 981 din 7 decembrie 2016 la pagina 25 (a se vedea imaginea asociată).

──────────